Deși știai ca așa vei fi,
Batjocorit de lume,
Și atârnat Tu o să fi
Între cerul Sfânt si astă lume!

Ai acceptat să bei paharul,
Prea multor suferinți.
Să Te asemeni cu tâlharul,
Ca noi sa fim acoperiți.

Și multe lacrimi Ți au curs Ție,
Iubitul meu, ce ai răbdat,
A crucii mare suferința
Și cu durere ne-ai scapat!

De sub robia astei lumi,
Cu jocurile de păcat,
Care ne au condamnat la moarte,
Dar Tu Isus, nu ne-ai lăsat!

Căci pentru Tine, Domnul meu,
Mai mult noi am contat,
Și prin șiroaiele de sânge
Tu lângă tine ne-ai chemat!

Nimic nu te-a oprit Isus,
Ca să ne arați iubire,
Și să dai cinste Domnul Meu,
Celui ce te-a trimis pe tine!

Ai dezbrăcat căpetenii,
Domniile și stăpânirii,
Și ne ai dat dreptul la viață,
Ca într-o zi, Iubitul meu,
Să te putem schimba la față!

Ca să slăvim numele Tău,
Căci Tu ești Bunul Dumnezeu,
Și să cântăm neîncetat,
În veci sa fi laudat!

În schimbul astei jerfe sfinte,
Noi ne smerim înaintea Ta,
Și îți aducem inima,
În dar pentru iubirea Ta.